- refúz
- s. n., pl. refúzuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
refúz
Look at other dictionaries:
refuz — REFÚZ, refuzuri, s.n. 1. Faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ expr. Până la refuz = atât încât nu se mai poate adăuga nimic; până când nu este loc pentru mai mult, până la limita maximă. 2. Material rămas, după cernere, sortare sau… … Dicționar Român
refuza — REFUZÁ, refuz, vb. 1. tranz. A respinge (ceva sau pe cineva), a nu accepta, a nu primi ceva ce ţi se oferă. ♦ A nu da ceva ce ţi se cere, a nu consimţi la ceva, a nu voi să faci ceva. ♦ (Construit cu dativul) A se priva de ceva, a renunţa la ceva … Dicționar Român
inacceptare — INACCEPTÁRE s.f. Refuz de a accepta; neacceptare, respingere. – După fr. inacceptation. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INACCEPTÁRE s. neacceptare, refuz, respingere. (inacceptare a ajutorului.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa … Dicționar Român
categoric — CATEGÓRIC, Ă, categorici, ce, adj. (Adesea adverbial) Fără condiţii sau alternative; precis, hotărât; necondiţionat. ♦ Clar, limpede. ♢ Judecată categorică = judecată care afirmă sau neagă o relaţie sigură, necondiţionată, între un obiect şi o… … Dicționar Român
doldora — DÓLDORA adj. invar., adv. (Umplut, plin, îndesat etc.) peste măsură, până la refuz. – Din tc. doldur. Trimis de claudia, 19.06.2004. Sursa: DEX 98 DÓLDORA adj. invar. încărcat, îndesat, înţesat, plin, ticsit. (doldora de ...) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
exclusivism — EXCLUSIVÍSM s.n. 1. Atitudinea celui care refuză să ia în consideraţie părerile sau ideile altora. 2. Caracterul a ceea ce este exclusiv. – Din fr. exclusivisme. Trimis de ionel bufu, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 exclusivísm s. n. Trimis de siveco … Dicționar Român
grevă — GRÉVĂ, greve, s.f. Încetare organizată a activităţii într una sau mai multe întreprinderi, instituţii etc., cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul, autorităţile să satisfacă unele revendicări (economice, politice etc.). ♢ Greva foamei … Dicționar Român
mutacism — MUTACÍSM s.n. 1. Refuz deliberat de comunicare în virtutea unei tendinţe simulatorii sau datorită atitudinii de supraestimare, opoziţionism etc. 2. Pronunţare a unei consoane (mai ales a lui m, b, p) în locul alteia. – Din fr. mutacisme. Trimis… … Dicționar Român
negativ — NEGATÍV, Ă, negativi, e, adj., s.n. I. adj. 1. Care exprimă o negare sau un refuz, care neagă ceva. 2. Lipsit de însuşiri bune, de calităţi, rău; care produce rău, care este periculos. 3. (Despre numere, mărimi scalare etc.) Care este mai mic… … Dicționar Român
popâlni — popâlní, popâlnésc, vb. IV (reg.; despre vase) a umple până la refuz. Trimis de blaurb, 12.10.2006. Sursa: DAR popîlní (popâlnésc, popâlnít), vb. – A umple pînă la refuz. sl. poplŭniti, bg. popălnjam (Candrea; Graur, BL, VI, 168). În Olt. şi… … Dicționar Român
